Obiectivul 6. Combaterea HIV/SIDA, a tuberculozei şi a altor boli

Analiza situaţiei

    Maladiile social-condiţionate SIDA, tuberculoza, malaria fac parte din grupul primelor cinci maladii, care au cel mai mare impact asupra mortalităţii, duratei şi calităţii vieţii, combaterea lor devenind în Republica Moldova o sarcina prioritară a întregii societăţi.

    Pe parcursul anilor 1987-1995, răspîndirea infecţiei HIV/SIDA în Moldova s-a caracterizat prin depistarea anuală a unor cazuri izolate, preponderent în rîndurile studenţilor din ţările africane, veniţi să-şi facă studiile în ţara noastră. Însă, începînd cu anul 1996, situaţia epidemică referitoare la infecţia HIV/SIDA a devenit alarmantă. Pe parcursul anilor 1987-2003, în Moldova au fost depistate 1794 de persoane infectate cu HIV, din care 72% bărbaţi şi 38% femei. Din numărul total de persoane infectate cu HIV, diagnosticul SIDA s-a confirmat la 80 de persoane, din care 55 au decedat.

    Cel mai înalt nivel al incidenţei HIV/SIDA s-a înregistrat în anii 1997, 1998, respectiv 9,4 şi 9,5 de cazuri la 100000 de locuitori. În ultimii ani se constată stabilizarea intensităţii răspîndirii procesului epidemic. Astfel, în anul 2001 au fost depistate 234 de persoane infectate cu virusul HIV, incidenţa la 100000 de locuitori constituind 5,5, iar în 2003 - 206 cazuri, incidenţa fiind de 4,7 la 100000 de locuitori.

    Procesul epidemic s-a extins în toate unităţile teritorial-administrative, indicele prevalenţei medii pe ţară avînd la 1 ianuarie 2003, conform datelor cumulative, valoarea de 38,5 la 100000 de locuitori. Cele mai afectate localităţi sînt: municipiul Bălţi - 430,7, municipiul Chişinău - 68,7, municipiul Tiraspol - 55,1, oraşul Căuşeni - 20,0. Menţionăm că datele statistice despre infecţia HIV/SIDA din teritoriile din stînga Nistrului (27,6 la 100000 de locuitori) nu reflectă situaţia epidemică reală din cauza că, în ultimii patru ani, în Transnistria nu se mai efectuează investigaţiile de confirmare a probelor de sînge pozitive în testul Western-Blot.

    Infecţia HIV/SIDA se întîlneşte mai des în rîndurile utilizatorilor de droguri intravenos, cu toate că ponderea acestora este în scădere: de la 84% în anul 2000 la 70% din numărul total de cazuri în anul 2002. Infecţia HIV/SIDA afectează, în primul rînd, persoanele tinere, ponderea celora de vîrsta de 15-19 ani constituind 13%, iar a celora de vîrsta de 20-24 de ani - 32% din numărul total de persoane infectate. Cu regret, se atestă cazuri de infecţie cu HIV/SIDA şi în categoria copiilor de vîrsta 0-14 ani, ponderea acestora fiind de 0,49% din numărul total de persoane infectate.

    De asemenea, este în creştere şi ponderea femeilor infectate cu HIV/SIDA: de la 24% din numărul total de persoane infectate în anul 2000, la 31% în anul 2002. Creşte riscul infectării femeilor de vîrstă fertilă şi transmiterii infecţiei de la mamă la făt. În ţară au fost depistate 56 de femei gravide seropozitive. În scopul stopării procesului de răspîndire a infecţiei HIV/SIDA, autorităţile Republicii Moldova, în colaborare cu organizaţiile internaţionale, au întreprins mai multe măsuri, principalele din ele fiind elaborarea şi adoptarea legii referitoare la profilaxia maladiei SIDA, implementarea programelor naţionale de profilaxie şi combatere a maladiei SIDA şi infecţiilor cu transmitere sexuală, realizarea mai multor proiecte, susţinute financiar de Banca Mondială, agenţiile specializate ale Naţiunilor Unite, Fondul Global pentru Lupta împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei, Fundaţia SOROS ş.a.

    Sarcini pe termen lung, pînă în anul 2015

Stoparea către anul 2015 a răspîndirii şi HIV/SIDA începerea procesului de reducere a HIV/SIDA prin eşalonarea în timp, după cum urmează: pînă în anul 2006 incidenţa HIV/SIDA va fi redusă pînă la 4,0, în anul 2010 - pînă la 3,5, iar în anul 2015 - pînă la 3,2 de cazuri la 100000 de locuitori.
De asemenea, se preconizează reducerea incidenţei HIV printre populaţia cu vîrste între 15-24 de ani de la 6,0 în anul 2002 pînă la 4,9 în anul 2006, la 4,2 în anul 2010 şi la 4 în anul 2015.

    Obstacole

Extinderea consumului de droguri, în special a celor administrate intravenos.

Capacităţile limitate ale instituţiilor medicale în domeniul depistării infecţiei HIV/SIDA, legate de finanţarea insuficientă a serviciilor respective.

    Accesul redus al persoanelor expuse riscului infecţiei HIV/SIDA la serviciile moderne de consiliere şi testare.
Nivelul scăzut de educaţie şi informarea slabă a populaţiei, în special a persoanelor aparţinînd grupurilor de risc, despre pericolul HIV/SIDA; ineficienţa metodelor tradiţionale de educaţie şi de promovare a unui mod sănătos de viaţă.

    Acţiuni prioritare pe termen lung, pînă în anul 2015:
instruirea populaţiei, în special a tineretului şi a persoanelor din grupele de risc (consumatorii de droguri, prostituatele, minorităţile sexuale, contingentul penitenciarelor, femeile traficate), în domeniile ce ţin de prevenirea infecţiei HIV/SIDA;

reducerea consumului de droguri de administrare intravenoasă prin eficientizarea activităţii tuturor instituţiilor statului, responsabile de combaterea narcomaniei, în conlucrare mai strînsă cu organizaţiile societăţii civile;
implementarea programelor de profilactică HIV/SIDA, în special a celor bazate pe strategia "diminuarea noxelor", în rîndurile consumatorilor de droguri intravenos, inclusiv în instituţiile penitenciare;
reducerea numărului de infecţie HIV la copii, prin introducerea protocolului de prevenire a transmiterii mamă-copil (materno-fetale);

asigurarea inofensivităţii hemotransfuziilor, intervenţiilor şi serviciilor de asistenţă medicală prin dotarea adecvată a instituţiilor medicale, motivarea personalului şi îmbunătăţirea managementului;

asigurarea asistenţei medicale de calitate şi susţinerea socială a persoanelor infectate cu HIV, bolnavilor de SIDA şi a membrilor familiilor lor prin extinderea serviciilor specializate şi asigurarea financiară adecvată a acestora;

asigurarea necondiţionată şi în volum deplin de către stat a tratamentului specific antiretroviral tuturor persoanelor infectate cu HIV şi bolnave de SIDA;

extinderea capacităţilor serviciilor de supraveghere epidemiologică, consolidarea instituţiilor ce asigură monitorizarea infecţiilor HIV/SIDA şi a bolilor sexual transmisibile;

aprofundarea cunoştinţelor şi a abilităţilor practice ale cadrelor medicale în domeniul metodelor moderne de combatere a HIV/SIDA, prin modernizarea programelor de studii, organizarea cursurilor de perfecţionare şi stagiere a specialiştilor-practicieni la centrele medicale specializate de excelenţă.

Stoparea către anul 2015 a răspîndirii şi începerea procesului de reducere a tuberculozei şi malariei

    Tuberculoza

Pe parcursul anilor 1990-2002 situaţia epidemică a tuberculozei în Republica Moldova s-a agravat. Astfel, morbiditatea globală prin tuberculoză practic s-a dublat, constituind 83,6 cazuri în anul 2002, faţă de 39,2 cazuri la 100000 de locuitori în anul 1990.

    În aceeaşi perioadă, mortalitatea prin tuberculoză a crescut aproape de 3,7 ori, atingînd în anul 2002 valoarea de 15,8 de decese la 100000 de locuitori, faţă de 4,6 de decese la 100000 de locuitori în anul 1990. Valoarea cea mai înaltă a mortalităţii prin tuberculoză a fost înregistrată în anul 2000 - 16,9 de decese la 100000 de locuitori. Prevalenţa tuberculozei în anul 2001 a fost de 148,1 la 100000 de locuitori.

    Agravarea situaţiei epidemice a tuberculozei a fost provocată de mai mulţi factori, principalii din ei fiind extinderea sărăciei, deteriorarea sistemului ocrotirii sănătăţii, finanţarea insuficientă, la un nivel de numai circa 15% din necesităţi, a programelor naţionale de control al tuberculozei, utilizarea metodelor învechite de diagnostic şi tratament.

    O situaţie deosebit de alarmantă s-a creat în instituţiile penitenciare, unde incidenţa cazurilor noi de tuberculoză a crescut în anul 2001, în raport cu anul precedent, cu 93,4%, fiind de 32 de ori mai mare decît media pe ţară. Condiţiile degradante de detenţie, lipsa acută de medicamente antituberculoase, subalimentarea cronică, nivelul redus de instruire al multor deţinuţi transformase, la sfîrşitul anilor '90, instituţiile penitenciare în focare de infecţie, care prezentau un real pericol epidemic pentru întreaga populaţie a Republicii Moldova.

    În scopul redresării situaţiei, în baza recomandărilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, autorităţile Republicii Moldova au aprobat un nou Program naţional de control al tuberculozei pentru anii 2001-2005, bazat pe Strategia DOTS (Curs de tratament de durată scurtă cu supraveghere directă). Conform acestui program, se prevede instituirea controlului şi stoparea epidemiei de tuberculoză, micşorarea răspîndirii infecţiei şi prevenirea apariţiei formelor rezistente şi multirezistente ale tuberculozei.

    Implementarea programului a demarat la sfîrşitul anului 2001, mai întîi în municipiul Chişinău şi fostele judeţe Lăpuşna şi Orhei, extinzîndu-se, pe întreg teritoriul ţării. La începutul anului 2003, circa 88% din populaţia Republicii Moldova avea deja acces la asistenţa medicală specializată bazată pe Strategia DOTS, iar 51% din cazurile noi şi recidivele de tuberculoză depistate erau tratate în conformitate cu recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Intervenţia energică a autorităţilor şi a mai multor organizaţii ale societăţii civile, ajutorul organismelorinternaţionale, au permis stabilizarea, într-o anumită măsură, a situaţiei epidemice a tuberculozei, atît în localităţile ţării cît şi în cadrul instituţiilor penitenciare. Astfel, rata creşterii indicilor de bază a scăzut considerabil, incidenţa globală a tuberculozei în instituţiile penitenciare micşorîndu-se în anul 2002 cu 16,5% faţă de anul precedent.

    Sarcini pe termen lung, pînă în anul 2015

    Stoparea către anul 2015 a răspîndirii şi începerea procesului de reducere a tuberculozei prin eşalonarea în timp, după cum urmează: pînă în anul 2006 mortalitatea prin tuberculoză va fi redusă pînă la 13,9, în anul 2010 - pînă la 12, iar în anul 2015 - pînă la 7 decese la 100000 de locuitori.
Se preconizează că în anul 2006 cota cazurilor de tuberculoză depistate şi tratate în cadrul Programului DOTS va atinge valoarea de 100%.

    Întrucît efectele pozitive ale măsurilor întreprinse în domeniul controlului tuberculozei se vor manifesta peste o anumită perioadă de timp, pînă în anul 2007, numărul de cazuri noi de tuberculoză activă va continua să crească, tendinţe semnificative de scădere se aşteaptă abia după anul 2008. Pînă în anul 2015 numărul de cazuri noi de tuberculoză activă se va reduce la 97,8 de cazuri la 100000 de locuitori.

    Obstacole

Nivelul scăzut de trai pentru o mare parte a populaţiei, mai ales în localităţile rurale şi oraşele mici, cota înaltă a familiilor cu mijloace de subzistenţă reduse.

Finanţarea insuficientă a programelor naţionale de control a tuberculozei, deteriorarea bazei tehnico-materiale a instituţiilor de supraveghere, profilaxie şi de tratament a tuberculozei.

Condiţiile degradante din instituţiile penitenciare, subalimentarea cronică a deţinuţilor, lipsa de medicamente antituberculoase.

Nivelul scăzut al educaţiei sanitare a populaţiei, în special a familiilor defavorizate, în domeniul prevenirii şi tratamentului tuberculozei.

    Acţiuni prioritare pe termen lung, pînă în anul 2015:

extinderea capacităţilor instituţiilor de medicină primară în domeniile ce ţin de acordarea asistenţei medicale pacienţilor bolnavi de tuberculoză;
instruirea personalului medical în vederea acordării asistenţei pacienţilor bolnavi de tuberculoză în conformitate cu cerinţele Programului DOTS;

consolidarea serviciilor de depistare şi de înregistrare a cazurilor de tuberculoză evolutivă;

organizarea Serviciilor de microscopie a sputei, înzestrarea acestora cu aparate moderne şi consumabile;

identificarea resurselor financiare necesare pentru modernizarea centrelor medicale specializate în combaterea tuberculozei şi asigurarea acestora cu preparate antituberculoase conform necesităţilor.

    Malaria

Conform criteriilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, din punct de vedere geografic şi climateric, Republica Moldova reprezintă o zonă cu un risc sporit de răspîndire a malariei. Factorii principali, care menţin riscul reapariţiei pe scară largă a acestei boli sînt:

numărul mare de zile, în medie, 154 de zile pe an, cu temperaturi mai înalte de 150C, fapt ce favorizează dezvoltarea şi maturizarea plasmodiilor în organismul ţînţarilor;

numărul mare de ţînţari în perioadele respective (300500 de exemplare, iar în unele localităţi pînă la 600900 exemplare pe 1 m2 în punctele de observaţie);

durata lungă, pînă la 5 luni, a sezonului de transmitere a malariei;

imunitatea scăzută a cetăţenilor;

migrarea populaţiei, fapt ce favorizează importul malariei terţă, capabilă să se răspîndească în condiţiile climaterice ale ţării.

    În ţară, datorită realizării unor măsuri complexe de prevenire şi combatere, în anul 1953 malaria a fost lichidată ca îmbolnăvire în masă, iar începînd cu anul 1959 - şi ca îmbolnăvire indigenă.

    Pe parcursul anilor 1971-2001, în Republica Moldova au fost înregistrate 665 de cazuri de malarie, inclusiv 647 de import (97,3%) şi 18 indigene (2 cu infestare prin ţînţari şi 16 prin hemotransfuzii). În anul 2002 au fost înregistrate 29 de cazuri de malarie, ce constituie 0,68 de cazuri la 100000 de locuitori.

    În pofida faptului că Republica Moldova reprezintă o zonă cu risc sporit de răspîndire a malariei, în promovarea măsurilor de prevenire şi combatere a acestei boli se atestă mai multe neajunsuri:

din cauza finanţării insuficiente a instituţiilor sanitare, s-a micşorat numărul persoanelor examinate la malarie prin metode de laborator conform indicaţiilor clinice şi epidemiologice: de la 4231 în anul 1990 pînă la 1662 în anul 2002;

lipsa cronică de medicamente, necesare tratării malariei, influenţează negativ rezultatele clinice, menţine riscul apariţiei complicaţiilor, contribuie la creşterea rezistenţei agentului patogen şi apariţia recidivelor;

liberalizarea condiţiilor de trecere a frontierei de stat nu a fost însoţită de crearea unui sistem eficient de supraveghere epidemiologică la malarie;

reducerea volumului de lucrări de stîrpire a vectorilor de transmitere a malariei în stadiul de larvă şi imago.

    În scopul evitării pericolului de reapariţie şi de răspîndire a malariei, autorităţile Republicii Moldova, în colaborare cu Biroul European Regional al Organizaţiei Internaţionale a Sănătăţii, implementează Programul Roll Back Malaria, conform căruia către anul 2006 nu va fi malaria autohtonă. Se preconizează formarea unui sistem unificat de supraveghere epidemiologică a malariei la toate nivelurile medicinei curative şi medicinei preventive, propagarea în masă a cunoştinţelor sanitaro-igienice şi a informaţiilor referitoare la profilaxia malariei, susţinerea autorităţilor administraţiei publice locale şi a populaţiei în efectuarea măsurilor antimalarice în teritoriu.