Raport privind rezultatele de activitate a sistemului de sănătate în anul 2004 şi priorităţile strategice pentru anul 2005

Programul de activitate al Ministerului Sănătăţii în anul 2004 a avut ca obiectiv major implementarea asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală,  organizarea şi perfecţionarea activităţilor instituţiilor medicale în condiţii noi de gestionare, precum şi utilizarea raţională a resurselor umane şi materiale.

Scopul tuturor activităţilor întreprinse a fost ameliorarea sănătăţii populaţiei prin susţinerea intervenţiilor intersectoriale îndreptate spre micşorarea mortalităţii, morbidităţii şi invalidităţii excesive, crearea condiţiilor pentru acces echitabil la serviciile medicale a tuturor categoriilor de populaţie, promovarea modului sănătos de viaţa şi reducerea factorilor de risc care condiţionează sănătatea.

Analiza indicatorilor demonstrează ca în anul 2004 s-a menţinut dinamica de ameliorare a indicatorilor medico-demografici de bază, al doilea an consecutiv fiind înregistrat un număr mai mare de copii născuţi vii şi un număr mai mic de decese, fapt care a contribuit la oprirea procesului de reducere a numărului populaţiei.

Speranţa de viaţă la naştere calculată pentru anul 2003 constituie în medie - 68,1 ani, inclusiv pentru bărbaţi - 64,5 ani şi pentru femei - 71,6 ani. În anul 2004 speranţa de viaţă, practic, a revenit la nivelul anului 1992, cînd a fost înregistrat cel mai înalt nivel din ultimii ani.

Monitorizarea volumului şi calităţii asistenţei medicale persoanelor asigurate în 2004 atestă  o îmbunătăţire a indicatorilor de activitate a  serviciului de urgenţă şi asistenţa medicală primară, unde a crescut volumul de servicii prestate şi se înregistrează cel mai mic număr de  reclamaţii.

Numărul solicitărilor la Serviciul Centralizat de Asistenţă Medicală Urgentă a crescut cu 24%  în 2004 faţă de anul precedent. A sporit accesul populaţiei rurale la serviciile de urgenţă, numărul solicitărilor din partea oamenilor de la sate a crescut în anul trecut cu 42% faţă de anul 2003.

În anul precedent o atenţie deosebită s-a acordat îmbunătăţirii bazei tehnico-materiale a Serviciului Centralizat de Asistenţă Medicală Urgentă. În substaţiile raionale şi punctele de urgenţă din localităţile rurale au fost efectuate lucrări de reparaţie. Serviciul a fost dotat cu 45 de ambulanţe de standard european şi 50 ambulanţe cu tracţiune dublă pentru punctele de urgenţă de la sate. Serviciul de urgenţă va fi dotat cu încă 30 de ambulanţe de standard european, vor fi întreprinse activităţi de dotare a lui cu tehnică medicală performantă, personalul medical va fi instruit în aplicarea tehnologiilor moderne de acordare a asistenţei medicale de urgenţă.

Pe parcursul anului 2004 au continuat activităţile de fortificare a asistenţei medicale primare. În anul 2004 numărul de servicii medicale prestate de medicii de familie a sporit cu 25% faţă de anul 2003.

Pentru fortificarea şi dezvoltarea acestui serviciu, prin intermediul Proiectului Ministerului Sănătăţii "Fondului de Investiţii în Sănătate" (FIS) a fost creată baza de pregătire postuniversitară a cadrelor medicale. Toţi cei peste 2000 medici de familie au fost asiguraţi cu truse medicale pentru asistenţă de urgenţă la domiciliu, iar Centrele Medicilor de Familie şi Centrele de Sănătate au fost dotate cu seturi standarde de echipament performant de diagnostic şi de laborator.

Pînă în prezent, prin FIS au fost reparate capital, asigurate cu apă şi încălzire 53 de astfel de instituţii, iar în 45 din ele lucrările sînt în proces de desfăşurare.

De rînd cu cele menţionate, în cadrul asistenţei medicale primare se constată şi o serie de probleme, ce ţin de completarea instituţiilor rurale cu cadre, dotarea lor cu tehnică medicală şi consumabile.

Asistenţa medicală mamei şi copilului reprezintă o prioritate în activitatea Ministerului Sănătăţii. Activităţile întreprinse în anul 2004 au avut ca scop asigurarea accesului tuturor copiilor şi femeilor gravide la asistenţă medicală calitativă. Prin modificările aplicate la Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, începînd cu 1 iulie 2004, cotizaţia de asigurare pentru toate femeile gravide, indiferent de statutul lor social, este achitată din bugetul de stat. În cadrul Programului Unic al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală copiii cu vîrstă de 0-5 ani beneficiază de medicamente compensate pentru tratamentul de ambulator al maladiilor, iar femeile gravide - de preparate cu fier pentru profilaxia şi tratamentul anemiilor.

Cu susţinerea Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, UNICEF şi donatorilor internaţionali în Republica Moldova a fost realizat Programul "Promovarea serviciilor perinatale de calitate" şi continuă implementarea Programului "Conduita Integrată a Maladiilor la Copii (CIMC)". Aceste Programe au drept scop îmbunătăţirea asistenţei medicale perinatale şi primare, micşorarea mortalităţii copiilor de vîrstă fragedă, mai cu seamă la domiciliu. Ca rezultat mortalitatea perinatală în ultimii 4 ani s-a micşorat cu 24%, iar mortalitatea infantilă - cu 26 la sută. În prezent aceşti indicatori tind să atingă nivelul mediu  european.

O micşorare pronunţată în ultimii ani a înregistrat şi mortalitatea maternă, care s-a micşorat pînă la  20,9  cazuri la 100 mii născuţi vii, comparativ cu 43,9 cazuri la 100 mii născuţi vii în a. 2001.

Datorită succeselor obţinute, Republica Moldova a fost desemnată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii ca ţară-pilot de implementare a Programului „Graviditate fără risc"  pentru ţările din Europa Centrală şi de Est. 

În scopul ameliorării sănătăţii viitoarei generaţii, Ministerul Sănătăţii în anul 2004 a elaborat şi aprobat la şedinţa Colegiului Programul Naţional „Ocrotirea Sănătăţii Mamei şi Copilului pentru anul 2005-2010" şi „Strategia Naţională în Sănătatea Reproductivă pentru anii 2005-2010", care vor fi prezentate Guvernului spre aprobare.

Conform aprecierilor experţilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Republica Moldova a înregistrat rezultate semnificative în optimizarea capacităţii instituţiilor spitaliceşti şi a fondului de paturi. În anul 2004 numărul pacienţilor trataţi în condiţii de staţionar a sporit cu 9% şi a atins nivelul de 15,2 pacienţi la 100 locuitori. În practica spitalelor au fost reduse la minim aşa fenomene negative ca: procurarea medicamentelor şi a alimentelor de către pacienţi, plata pentru investigaţii şi analize de laborator incluse în Programul Unic.

Volumul Programului Unic de prestare a serviciilor medicale pentru anul 2005 a fost extins. În acest an comparativ cu anul 2004 a crescut volumul de analize, investigaţii de laborator şi instrumentale în asistenţa medicală primară şi asistenţa medicală specializată de ambulator, este majorat numărul investigaţiilor în cazurile de urgenţă la indicaţia medicilor specialişti de profil. Populaţia va beneficia de un volum mai mare de servicii de urgenţă în stomatologie. Sursele destinate achitării asistenţei medicale specializate de ambulator s-au majorat de 2 ori şi vor constitui peste 64 mln. lei. Graţie acestui fapt se vor micşora numărul spitalizărilor neargumentate şi, respectiv, va creşte eficienţa utilizării resurselor alocate sistemului de sănătate.

Problema majoră cu care se confruntă spitalele raionale şi republicane este dotarea lor cu tehnică medicală. În această direcţie se întreprind activităţi concrete şi în primul semestru al anului 2005 toate spitalele raionale vor fi dotate cu tehnică medicală performantă pentru blocurile de operaţii şi de reanimare.

În scopul perfecţionării sistemului de gestionare a instituţiilor medico-sanitare publice, începînd cu 1 noiembrie 2004, au fost instituite Consilii de Administrare, pentru o coordonare mai bună şi o transparenţă mai mare a activităţii instituţiilor medico-sanitare publice în cadrul asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală.

În atenţia permanentă a Ministerului Sănătăţii şi instituţiilor subordonate s-a aflat realizarea programelor naţionale de control şi combatere a maladiilor social-condiţionate. Realizarea Programului Naţional de control al tuberculozei finanţat de Guvern şi organizaţiile donatoare a permis dotarea laboratoarelor de depistare a tuberculozei cu echipament contemporan, asigurarea integrală a pacienţilor cu preparate antituberculoase, instruirea cadrelor medicale şi, ca rezultat, morbiditatea tuberculozei se menţine sub control.

În pofida măsurilor întreprinse situaţia epidemiologică privind tuberculoza în Republica Moldova rămîne tensionată. În anul 2004 s-au înregistrat 4289 cazuri de tuberculoză cu o incidenţă globală de 118,7 la 100 mii locuitori. Din numărul bolnavilor înregistraţi, cazuri noi de tuberculoză au fost 3297 sau cu 136 mai mult ca în anul 2003. Majorarea incidenţei tuberculozei în primii ani de aplicare a strategiei DOTS este evidentă, şi activităţile de depistare activă a tuberculozei vor fi încurajate şi pe viitor. Urmează a fi intensificat lucrul de organizare a procesului de supraveghere şi control al tratamentului, deoarece, după o perioadă de stabilizare a prevalenţei tuberculozei, nivelul ei a început iarăşi să crească, iar numărul pacienţilor care abandonează tratamentul este mare. Pe termen scurt activităţile de control al tuberculozei urmează să fie  îndreptate spre depistarea activă a pacienţilor, ameliorarea calităţii diagnosticului bacterioscopic, micşorarea ratei abandonurilor şi sporirea succesului în tratamentul bolnavilor noi depistaţi.

Continuă să fie tensionată şi situaţia privind HIV/SIDA. Pînă în prezent în ţară au fost înregistrate 2100 cazuri de infectare cu HIV/SIDA. De la debutul infecţiei pînă în prezent au făcut boala SIDA 155 bolnavi şi au decedat 82. În anul 2004 au fost înregistrate 224 cazuri noi a infecţiei HIV, diagnosticul "maladia SIDA" a fost confirmat la 48 persoane. Infecţia HIV/SIDA din an în an afectează tot mai multe persoane tinere. Creşte riscul infectării perinatale cu HIV. Pînă în prezent la 28 copii născuţi  de mame infectate cu HIV, a fost diagnosticată infecţia HIV.

În republică, începînd cu anul 2003, continuă tratamentul antiretroviral al persoanelor infectate cu HIV/SIDA, lucru care oferă acestor pacienţi o speranţă la viaţă. În present se află la tratament antiretroviral 103 bolnavi. Pe parcursul anului în secţia specializată au primit tratament, inclusiv profilactic - 297 persoane, din ele 27 femei gravide şi 28 copii născuţi de mame HIV pozitive.

Una din cele mai grave probleme sociale în Republica Moldova o constituie alcoolismul şi narcomania. Potrivit datelor statistice, la sfîrşitul anului 2004 în instituţiile medicale la evidenţă erau peste 47 mii bolnavi de alcoolism cronic, inclusiv 698 cu psihoze alcoolice. Incidenţa prin alcoolism în anul 2004 a constituit 84,0 la 100 mii de locuitori şi are tendinţe de creştere.

 Prevalenţa prin narcomanie în anul 2004 a constituit 175,9 cazuri la 100 mii locuitori  (în 2003 -167,3 cazuri). Totodată, este îmbucurător faptul că numărul bolnavilor de narcomanie depistaţi pentru prima oară s-a micşorat de la 33,9 la 100 mii populaţie în anul 2003 pînă la 21,9 în anul 2004.

Pentru combaterea acestor maladii, începînd cu anul 2004, în Republica Moldova a demarat proiectul Pactului de Stabilitate în Europa de Sud-Est prin care, în cadrul instituţiilor medico-sanitare publice de ambulator, vor fi create Centre Comunitare de Sănătate Mintală unde pacienţii vor beneficia de asistenţă medicală şi de integrare socială, în conformitate cu standardele europene. Cu sprijinul PNUD-Moldova, este în proces de creare Observatorul Naţional asupra Drogurilor, care are misiunea să furnizeze informaţiile necesare tuturor partenerilor naţionali şi internaţionali ce se ocupă de combaterea narcomaniei şi traficului de droguri.

De menţionat, că în creştere este şi nivelul morbidităţii prin boli oncologice, diabet zaharat, îndeosebi, bolile cardiovasculare care ocupă primul loc în structura mortalităţii, inclusiv în rîndurile persoanelor apte de muncă.

Schimbări pozitive în acest domeniu este posibil de obţinut asigurînd cu medicamente compensate bolnavii cu hipertensiune arterială pentru tratamentul în condiţii de ambulator. Începînd cu anul 2005, pacienţii cu hipertensiune arterială şi insuficienţă cardiacă sînt asiguraţi, în cadrul Programului Unic, cu medicamente compensate pentru care sînt alocate peste 81 mln lei. Eliberarea  medicamentelor compensate a demarat deja şi este pozitiv apreciată de populaţie.

Pe parcursul ultimilor ani au fost întreprinse activităţi pentru soluţionarea problemei asigurării cu medicamente a bolnavilor cu diabet zaharat, ceea ce a permis micşorarea, în perioada anilor 2001-2004, cu 37% a complicaţiilor grave pe care le au pacienţii în caz dacă nu administrează la timp insulina sau alte preparate antidiabetice.

Asigurarea cu medicamente calitative şi eficiente în condiţii de ambulator a constituit o activitate de bază a Ministerului Sănătăţii în ultimii 4 ani. Au fost întreprinse activităţi concrete de restabilire a sistemului farmaceutic de stat. În majoritatea satelor unde există instituţii medicale au fost deschise filiale ale farmaciilor spitaliceşti. La etapa actuală, în cadrul sistemului activează 917 filiale pentru deservirea pacienţilor din localităţile rurale, dintre care 360 au fost organizate în anul 2004.

În anul trecut au fost întreprinse eforturi de fortificare şi reînzestrare a Serviciului de Sînge. Acesta a fost dotat cu tehnică medicală de fragmentare şi sisteme de colectare şi păstrare a sîngelui. Numărul donatorilor de sînge a crescut de la 36 mii în anul 2001 pînă la 58 de mii în anul 2004. În prezent, datorită măsurilor întreprinse, instituţiile medicale sînt asigurate integral cu sînge şi componentele lui.

Un rol important în protecţia sănătăţii populaţiei revine activităţilor profilactice în scopul asigurării bunăstării sanitaro-epidemiologice, diminuării morbidităţii prin boli infecţioase, parazitare, intoxicaţii şi boli profesionale, protecţiei sanitare a teritoriului în legătură cu apariţia a noi infecţii. Măsurile întreprinse de către Serviciul sanitaro-epidemiologic de stat au contribuit la menţinerea situaţiei favorabile privind morbiditatea prin boli infecţioase. Ca rezultat, nu au fost  înregistrate mai mult de o treime din infecţiile supravegheate, iar cazuri de boli convenţionale şi extrem de contagioase nu au fost înregistrate.

În anul 2004 a continuat implementarea monitoringului socio-igienic, care va asigura supravegherea continuă a sănătăţii publice şi a factorilor de risc. În prezent se află în curs de finalizare un amplu Proiect de Promovare a Sănătăţii şi Profilaxie a Maladiilor finanţat de Uniunea Europeană.

Activităţile privind realizarea Programului Naţional de Imunizare a populaţiei a permis diminuarea substanţială a morbidităţii infecţioase, în special prin hepatită virală B. Campaniile de imunizări împotriva rubeolei şi rujeolei a permis micşorarea înregistrării lor de la mii de cazuri în trecut, la cazuri unice în prezent.

O importantă componentă a asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală o prezintă sistemul informaţional care, după implementarea în teritoriu-pilot, va fi extins în toate instituţiile medico-sanitare publice din republică. În cadrul noului proiect TACIS finanţat de Uniunea Europeană vor continua lucrările de elaborare a softurilor şi de instruire a personalului pentru realizarea în practică a Concepţiei Sistemului Informaţional Medical Integrat.

În cadrul evaluării şi acreditării instituţiilor medico-sanitare publice s-a constatat că cele mai frecvente probleme în activitatea lor ţin de nivelul de completare şi calificare a personalului medical, uzura înaltă a utilajului şi tehnicii medicale, lipsa condiţiilor adecvate de muncă pentru personalul medical şi cazare a pacienţilor.

În prezent, se lucrează asupra perfecţionării procedurii de evaluare şi acreditare a instituţiilor medico-sanitare publice şi private, fapt care va conduce la creşterea calităţii serviciilor medicale şi la protecţia drepturilor pacienţilor.

Experienţa acumulată pe parcursul anului 2004 demonstrează că sursele financiare ale instituţiilor medicale au fost utilizate mai eficient, iar accentul s-a pus pe indicatorii de performanţă care reflectă în primul rând calitatea serviciilor şi satisfacerea necesităţilor populaţiei asigurate. Astfel, pentru procurarea medicamentelor în anul 2004 s-au cheltuit cu 70 % mai multe surse ca în 2003, iar pentru crearea condiţiilor favorabile de deservire a pacienţilor - cu 65% mai mult. Concomitent s-au micşorat cheltuielile pentru serviciile comunale, care pînă în anul 2003 erau în creştere continuă.

 Cu toate acestea, în finanţarea instituţiilor medicale au fost înregistrate şi unele probleme. În anul 2004, din cauza surplusului de capacităţi în unele spitale, nu s-a reuşit o contractare echitabilă a volumului de asistenţă medicală spitalicească. De asemenea, instituţiile medicale au suportat cheltuieli neachitate pentru tratamentul de staţionar a populaţiei neasigurate cu urgenţe medico-chirurgicale majore şi boli sociale şi pentru serviciile acordate în secţiile de internare persoanelor nespitalizate.

Datorită stabilităţii financiare obţinute în anul 2004 şi perfecţionării actelor normative cu privire la salarizare, administraţiile instituţiilor medico-sanitare publice (IMSP) au obţinut pîrghiile necesare pentru motivarea lucrătorilor medicali în conformitate cu volumul şi calitatea serviciilor prestate. Rezultatele monitorizării arată ca sumele destinate salarizării în sistemul de sănătate s-au majorat faţă de anul 2003 cu 140,9 mln lei. Cele mai înalte sporuri la salarizare s-au înregistrat pentru medicii din serviciul de urgenţă şi Centrele Medicilor de Familie. Pentru anul 2005 sînt preconizate măsuri de perfecţionare a metodelor de salarizare a personalului medical în funcţie de calitatea şi volumul serviciilor medicale prestate populaţiei.

În perioada de implementare a asigurărilor obligatorii s-a acordat o atenţie deosebită informării populaţiei atît prin intermediul mass-media, cît şi la întîlnirile cu cetăţenii în toate teritoriile ţării, acţiuni care vor continua şi în anul 2005. Aceste activităţi au contribuit la informarea mai amplă a populaţiei,  astfel s-a redus considerabil numărul de apeluri şi reclamaţii referitor la modul de implementare a asigurărilor obligatorii de sănătate. În ultimile trei luni ale anului 2004 numărul de apeluri şi reclamaţii la linia fierbinte a Ministereului Sănătăţii s-a micşorat de  peste şapte ori faţă de primul trimestru 2004.

În anul precedent a continuat activitatea de colaborare internaţională în domeniul sănătăţii între Republica Moldova şi o serie de state şi organizaţii internaţionale. Au fost îndeplinite toate procedurile interne, necesare pentru semnarea acordurilor dintre Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova şi Ministerele Sănătăţii ale Bosniei şi Herţegovinei, Republicii Franceze, Coreei, şi Statului Kuweit, privind colaborarea în domeniul sănătăţii şi ştiinţelor medicale.

În anul 2004 au fost semnate acordurile pentru derularea a 5 proiecte în cadrul Pactului de Stabilitate în Europa de Sus-Est, proiectului TACIS „Reforma Sănătăţii Publice în Republica Moldova", Acordul Cadru de credit cu Banca pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare din Europa destinat implementării proiectului „Securitatea Transfuzională în Republica Moldova", Acordul bienal cu Biroul Regional pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Aceste acorduri vin să susţină dezvoltarea instituţională a sistemului de sănătate şi crearea condiţiilor favorabile de protecţie a sănătăţii populaţiei din republică.

În anul trecut Ministerul Sănătăţii a participat activ la elaborarea Strategiei de Creştere Economică şi Reducere a Sărăciei. Compartimentul Ocrotirea Sănătăţii din componenţa SCERS include priorităţi, obiective şi activităţi concrete pentru realizarea scopului principal - ameliorarea sănătăţii populaţiei şi sporirea accesibilităţii serviciilor medicale îndeosebi pentru populaţia rurală şi grupuri specifice de pacienţi.

Direcţiile prioritare de dezvoltare a sistemului sănătăţii pentru anul 2005 vor include: fortificarea calităţii asistenţei medicale prin crearea în instituţii a serviciilor de gestionare a calităţii şi protecţiei drepturilor pacienţilor, implementarea sistemului informaţional la nivel de ţară, extinderea Programului Unic, inclusiv a spectrului medicamentelor compensate şi a serviciilor medicale în condiţii de ambulator, dotarea corespunzătoare a instituţiilor cu tehnică medicală performantă, motivarea susţinută a lucrătorilor medicali în funcţie de rezultatele activităţii, monitorizarea continuă a activităţilor IMSP şi soluţionarea adecvată a problemelor depistate.