Notă informativă de la Şedinţa Colegiului Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale din 30.05.2006
1. Cu privire la rezultatele monitorizării sistemului protecţiei sociale în anul 2005.
În prezent, fiecare al cincilea locuitor al Republicii Moldova este pensionar. La data de 1.01.2006 numărul total al pensionarilor a constituit 618 277 şi s-a redus cu 2415 persoane faţă de anul 2004. Numărul total al pensionarilor pentru limita de vîrstă s-a micşorat cu 1% în comparaţie cu anul 2004. Totodată numărul pensiilor pentru invaliditate continuă să se majoreze, în anul 2005 fiind înregistrată o creştere cu 3% faţă de anul 2004 şi cu 5% faţă de anul 2003. Numărul beneficiarilor de pensii de urmaş a scăzut, reprezentînd doar 95% din valorile înregistrate în 2004. Numărul pensiilor noi stabilite în anul 2005 a constituit 38802 sau cu 4308 persoane mai mult decît în anul 2004. Deşi numărul total al pensiilor pentru limita de vîrstă se micşorează, numărul pensiilor noi stabilite pe parcursul anului trecut se majorează, ca urmare a stopării majorării vîrstei de pensionare. De asemenea, persistă tendinţa de majorare a pensiilor de invaliditate noi stabilite (în 2005 - 11054 pensii, cu 17 % mai mult ca în 2004 şi cu 31% mai mult faţă de 2003). În ultimii 5 ani se înregistrează o creştere a mărimii medii a tuturor tipurilor de pensii. Acesta este rezultatul recalculării pensiilor în anii 2001-2002 şi a implementării de la 1 aprilie 2003 a mecanismului de indexare anuală a pensiilor. Eficacitatea unui sistem de pensionare este apreciată după aşa numita rată de înlocuire. Pe parcursul ultimilor ani creşterea cuantumurilor pensiilor a fost mai lentă decît creşterea salariilor, ceea ce a condiţionat scăderea indicelui ratei de înlocuire, de la nivelul de 60,4% în anul 1993 la 20,9% în anul 2000. În urma recalculării pensiilor în anul 2001 pensia medie a crescu cu 65% şi a depăşit cu 25% nivelul creşterii salariului mediu, condiţionînd creşterea ratei de înlocuire. Coeficientul de înlocuire la data de 1.01.2006 este de 30% pentru pensiile pentru limita de vîrstă. Totodată, comparativ cu mărimea minimului de existenţă, pensia pentru limita de vîrstă este mai mică şi constituie doar 61%.
Cheltuielile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat în anul 2005 au constituit 3746283,2 mii lei, sau cu 35,5% mai mult faţă de anul 2004.
Avînd în prezent peste 54% de beneficiari de pensii din sectorul agrar, sistemul se confruntă cu o problemă dificilă. Sistemul de pensionare din Republica Moldova este redistributiv, contribuabilii din sectorul agrar achitînd doar 5%, iar din totalul contribuabililor beneficiază de pensii în valoare de 50% din sumele transferate pentru achitarea pensiilor. Astfel urmează a fi analizate alte scheme de asigurare, mai optime, pentru angajaţii din sectorul agrar.
Numărul beneficiarilor de alocaţii sociale de stat este în creştere în anul 2005 cu 2% faţă de 2004 şi cu 3% faţă de 2003. De asemenea, alocaţiile sociale de stat se indexează anul la 1 aprilie. Această stare de lucruri indică creşterea presiunii asupra bugetului de stat şi constituie un indice alarmant pentru sistemul de asistenţă socială. Totodată, o tendinţă de creştere în ultimi ani au înregistrat şi cheltuielile legate de plata indemnizaţiilor pentru copii. În anul 2005 au fost stabilite indemnizaţii pentru 137764 copii.
A crescut şi numărul beneficiarilor de compensaţii nominative cu 2,5% faţă de 2004, iar mijloacele financiare pentru plata acestora s-au majorat cu 18,5%.
În anul 2005 au beneficiat de servicii de deservire socială la domiciliu 24446 persoane solitare şi inapte de muncă, oferite de 2329 lucrători sociali.
Au activat 118 cantine sociale, care au alimentat pe principiul rotaţiei 4511 beneficiari.
Rata instituţionalizării în instituţiile sociale subordonate Ministerului Sănătăţii şi Protecţiei Sociale a sporit 4,2% faţă de anul 2004. În unele raioane ale republicii autorităţile publice locale au reuşit să stabilească relaţii de parteneriat cu societatea civilă şi organizaţii donatoare. În 2005 se înregistrau 31 tipuri de servicii sociale comunitare dintre care - 17 aziluri, 14 centre de reabilitare socio-medicală.
Necesitatea de a revedea principiul de acces în sistemul de protecţie socială şi de acordare a asistenţei sociale băneşti este evidentă, însă ea trebuie efectuată treptat. În acest sens, Guvernul Republicii Moldova a adoptat pe data de 27.10.2005 Hotărîrile de Guvern „Cu privire la eficientizarea sistemului de asistenţă socială” şi „Cu privire la implementarea Proiectului - pilot privind testarea mecanismului de prestare a compensaţiilor nominative”.
2. Cu privire la activitatea secţiei asistenţă socială şi protecţiei a familiei Soroca.
Obiectivul principal al Secţiei Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei este protecţia socială a persoanelor aflate în situaţii de risc: persoanele cu vîrstă înaintată, solitare, cu disabilităţi, copii din familii defavorizate.
Pe parcursul anului 2005 în raionul Soroca au fost vizitate la domiciliu şi întocmite anchete sociale pentru acordarea ajutorului material la 970 familii vulnerabile cu copii. În comun cu specialiştii Direcţiei Învăţămînt au fost selectaţi copiii din familii defavorizate, cărora li s-au oferit foi gratuite în tabere de odihnă.
În anul 2005 au beneficiat de compensaţii pentru benzină şi deservirea cu transport 57 invalizi de război din raion. De la începutul anului curent au fost perfectate documentele la 13 invalizi pentru acordarea acestor compensaţii. Compensaţii pentru transport au mai primit 5401 invalizi.
Pe parcursul anului 2005 din sursele Fondului Republican de susţinere socială a populaţiei au fost acordate 14688 ajutoare materiale pentru categoriile social-vulnerabile din raionul Soroca. De la începutul anului curent 5241 persoane cu disabilităţi au primit ajutoare. Ajutoarele materiale sunt repartizate categoriilor social vulnerabile către Ziua internaţională a copilului, Ziua Victoriei, Ziua internaţională a persoanelor cu deficienţe de auz, Ziua invalizilor, Ziua internaţionala a persoanelor de vîrsta a treia, în ajunul sărbătorilor de iarnă.
Pe lîngă Secţia Asistenţă Socială şi Protecţie a Familiei funcţionează serviciul de deservire socială la domiciliu, care cuprinde 3 secţii şi 89 lucrători sociali. Beneficiari ai acestor servicii sunt 1080 persoane din raion şi încă aproape 165 persoane necesită deservire la domiciliu. Pe parcursul anului trecut şi primul trimestru al anului 2006 au beneficiat de ajutorul cantinei sociale 300 persoane nevoiaşe din oraşul Soroca, au fost asigurate cu hrană caldă la domiciliu persoanele ţintuite la pat. Un aspect pozitiv în realizarea politicilor sociale îl constituie crearea serviciilor sociale de instituţionalizare în raion, cum ar fi Azilul din satul Bădiceni, Centrul raional de plasament Temporar „Azimut”, pentru copii în situaţii de risc, Centrul de zi „Icar”, etc.
Pe parcursul anului 2005 şi primul trimestru 2006 au fost repartizate 283 bilete de reabilitare medicală, sunt întreprinse măsuri de asigurare a invalizilor cu cărucioare şi încălţăminte ortopedică.
3. Cu privire la mersul pregătirii instituţiilor sociale pentru funcţionarea regulamentară în perioada de primăvară-vară a anului 2006.
Conform Hotărîrii Guvernului 565 din 10.06.2005, Ministerul Sănătăţii şi Protecţiei Sociale are în subordine 11 instituţii sociale cu un efectiv de 3455 de paturi. Serviciile oferite în instituţiile sociale sunt de întreţinere completă – cazare, masă, asigurare cu îmbrăcăminte, asistenţă medicală, activităţi de timp liber, ergoterapie, spălătorie, aparatură pentru persoanele cu handicap, etc.
Pregătirea instituţiilor sociale pentru perioada de primăvară-vară a anului 2006 include instruirea personalului şi tutelaţilor precum şi efectuarea lucrărilor de îmbunătăţire a bazei tehnico-materiale a instituţiilor. Instruirea în instituţiile sociale se realizează în vederea profilaxiei intoxicaţiilor alimentare, intoxicaţiilor cu plante otrăvitoare, maladiilor gastrointestinale şi bolilor diareice acute. În fiecare instituţie sunt întocmite planuri de combatere a acestor maladii precum şi sînt efectuate măsurile de dezinfecţie a încăperilor. În fiecare instituţie socială sunt create condiţii de izolare a bolnavilor în caz de erupţie epidemică de BDA, toate instituţiile sunt aprovizionate cu detergenţi şi dezinfectanţi în cantităţile necesare. Produsele alimentare recepţionate sunt însoţite de certificate de calitate ori veterinare. Instituţiile sociale sunt aprovizionate cu apă potabilă de la sondele autonome amplasate pe teritoriul propriu, iar cele din Chişinău şi Bălţi – de la reţeaua de apeduct a oraşului. Calitatea apei potabile folosite este sub controlul strict al Centrului de Medicină Preventivă de circumscripţie.
De la începutul anului curent au fost organizate 9 tendere preconizate pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie la 7 instituţii sociale.
4. Regulamentul cu privire la serviciul de asistenta parentală profesionistă.
Asistenţa parentală profesionistă este un serviciu social nou în Republica Moldova, implementat în raionele Orhei, Ungheni, Cahul şi municipiul Chişinău, în cadrul Proiectului TACIS “Consolidarea capacităţilor în reforma politicilor sociale în Moldova”. Acest serviciu oferă copilului îngrijire familială substitutivă în familia asistentului parental profesionist, în baza delimitării între autoritatea locală şi asistentul parental profesionist a drepturilor şi obligaţiilor referitor la protecţia drepturilor şi intereselor copilului. Serviciul de asistenţă parentală profesionstă (APP) este prestat la nivel local de Secţia de asistenţă socială şi protecţie a familiei a Consiliului raional. Scopul serviciului APP este protecţia temporară a copilului aflat în dificultate, socializarea şi reintegrarea acestuia în familia biologică, extinsă, adoptatoare sau în comunitate.
Beneficiari ai serviciului de APP sunt copiii care sînt privaţi temporar sau permanent de mediul său familial, copiii necesităţile reale ale cărora nu pot fi asigurate de către familia biologică, sînt sau pot deveni victima unei oarecare forme de violenţă, de abandon sau neglijenţă, sau aflaţi în orice altă situaţie de risc.
Regulamentul cu privire la serviciul de asistenţă parentală profesionistă prevede principiile de organizare şi obiectivele serviciului APP, procedura de atestare a asistentului parental profesionist, cerinţele de dezvoltare a acestuia, drepturile şi responsabilităţile asistentului parental profesionist, procedura de aprobare a plasamentului în APP a copilului, supervizarea plasamentului şi revizuirea planului individualizat de îngrijire a copilului, încetarea plasamentului, managementul serviciului de APP, procedura de soluţionare a plîngerilor şi reprezentare a intereselor copilului, etc.
5. Regulamentul cu privire la organizarea şi metodologia de funcţionare a Comisiei raionale pentru protecţia copilului aflat în dificultate.
Comisia raională pentru drepturile copilului aflat în dificultate este organul care examinează măsurile de protecţie aplicate copilului aflat în dificultate, în special în cazul îndepărtării de familie. Comisia este constituită în cadrul autorităţii publice locale de nivelul doi şi se află în subordinea Consiliului raional. Comisia are următoarele obiective: garantarea şi promovarea bunăstării copilului, a dreptului acestuia de a creşte într-un mediu familial, ţinînd seama cu prioritate de interesul superior al copilului, pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase din punct de vedere emoţional, intelectual şi fizic; asigurarea alegerii formei optimale de îngrijire a fiecărui copil aflat în dificultate, cu accent pe serviciile de tip familial, plasamentul într-un serviciu de tip rezidenţial fiind ultimă măsură de protecţie aplicată. Toate plasamentele în afara familiei se discută în cadrul Comisiei. Regulamentul de activitate al Comisie prevede, de asemenea, care sunt atribuţiile acesteia, procedura de constituire a comisiei şi de organizare a şedinţelor, principiile ce stau la baza luării oricărei decizii, procedura de luare a deciziei cu privire la plasamentul copilului aflat în dificultate, cerinţele minime necesare pentru a recurge la îndepărtarea copilului de familia biologică, planul individualizat de protecţie a copilului aflat în dificultate, admiterea copilului în serviciile de tip rezidenţial, revizuirea plasamentului, recepţionarea şi soluţionarea plîngerilor ce ţin de protecţia copilului aflat în dificultate.
