Ziua mondială fără Tutun din 2006
Conform declaraţiei Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), anual, la 31 mai, se marchează Ziua Mondială fără Tutun.
În anul curent Ziua Mondială fără Tutun se desfăşoară cu genericul „Tutunul este dăunător în orice formă şi sub orice mască” şi are drept scop de a informa societatea, în special tinerii, despre efectele dăunătoare ale consumului diverselor forme de articole de tutungerie (ţigarete, trabucuri, pipe, ţigări aromatizate, etc.), de a ajuta oamenii să obţină unele informaţii precise pentru defalsificarea imaginii acestor produse („light”, „ultralight”, „mild”, „organice”, cu gust de fructe, etc.), despre necesitatea unui control strict al produselor de tutun şi promovarea implementării unor instrumente adecvate în acest sens.
Epidemia consumului de tutun este o problemă internaţională. Ţările în curs de dezvoltare vor fi cele mai afectate în viitor. Conform datelor OMS, anual în lume se înregistrează aproape 4 milioane de decese din cauza bolilor legate de tutun, balanţa fiind divizată aproximativ egal între ţările dezvoltate şi cele în curs de dezvoltare. Către anul 2030, în cazul în care această tendinţă va continua fără a fi monitorizată, cifra va creşte pînă la 10 milioane decese pe an, 70% din ele fiind înregistrate în ţările în curs de dezvoltare.
În Republica Moldova situaţia la capitolul consumului de tutun este dificilă. Conform analizei chestionării populaţiei mature efectuată de către Centrul Naţional Ştiinţifico-Practic de Medicină Preventivă s-a stabilit că fumează 46,2% de bărbaţi şi 6,2% femei. Un studiu al CNŞPMP arată că în rîndul adolescenţilor (13 -15 ani) fumează în total 15,0% elevi, dintre care 24,0% - băieţi şi 6,0% - fete.
Este important ca oamenii să fie informaţi şi să conştientizeze dauna pe care o aduce fumatul organismului uman în legătură cu acţiunea directă a nicotinei şi a unui şir de alţi compuşi toxici formaţi în timpul arderii tutunului. Substanţele otrăvitoare ce se conţin în fumul de tutun provoacă spasme vasculare, hipertensiune arterială, sporirea bruscă a necesităţii miocardului în oxigen, schimbări în organele respiratorii, măresc permeabilitatea peretelui vascular, iar un şir de substanţe cancerogene contribuie la dezvoltarea cancerului.
În urma acţiunii componenţilor fumului de tutun asupra organelor şi ţesuturilor omului, fumătorii, cu mult mai des decît nefumătorii, suferă de boala ischemică şi alte boli ale sistemului cardiovascular, ale organelor respiratorii şi de cancer pulmonar, fapt care reduce cu mult durata vieţii. La fel, tutunul acţionează negativ asupra funcţiei glandelor cu secreţie internă, mai ales asupra glandelor sexuale. La femeile fumătoare se observă dereglări ale ciclului menstrual, mai frecvent se depistează cancerul mamar şi uterin, tenul feţii se schimbă, apar riduri. Femeia fumătoare îmbătrîneşte mai repede.
Îngrijorate de gravitatea şi consecinţele fenomenului fumatului pentru sănătatea populaţiei, care s-a transformat în ultimii ani într-o adevărată epidemie globală, organizaţiile internaţionale şi statele influente au întreprins o serie de măsuri anti-tabagism, inclusiv de ordin juridic.
Astfel, la data de 21 mai 2003, în cadrul celei de-a 56-a Adunări Generale a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii a fost adoptată Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului (CCCT), instrument prin intermediul căruia ţările membre ale OMS vor iniţia şi realiza politicile necesare pentru a combate prin acţiuni comune, la nivel global, regional şi naţional, flagelul fumatului.
Convenţia a fost semnată de 169 ţări, inclusiv Republica Moldova (29 iunie 2004) şi a intrat în vigoare pe 27 februarie 2005, fiind deja ratificată de 127 ţări. Toate ţările-membre ale Uniunii Europene au ratificat Convenţia împreună la 30 iunie 2005. Documentul este ratificat şi de aproape toate statele din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est. În ţările CSI, Armenia, Azerbaijan, Georgia şi Belarus sunt state-membre ale Convenţiei.
În Republica Moldova, procesul intern de ratificare a CCCT este în curs de desfăşurare, aceasta urmează să fie aprobată de Guvern şi votată de Parlament.
În iunie 2005 a demarat Proiectul regional “Crearea capacităţilor în domeniul sănătăţii publice pentru întărirea controlului tutunului în Europa de Sud-Est”, al Iniţiativei pentru Coeziune Socială a Pactului de Stabilitate din Europa de Sud-Est, care îşi propune să faciliteze şi să susţină procesul de ratificare a Convenţiei la nivel naţional cu ajutorul partenerilor din regiune.
În cadrul proiectului au fost organizate Consultări Regionale Interguvernamentale privind Convenţia Cadru pentru Controlul Tutunului ale celor opt ţări din Sud-Estul Europei (la Sofia, Bulgaria, 29-30 septembrie 2005) şi o Conferinţă naţională pentru susţinerea procesului de ratificare a CCCT în Republica Moldova ( la Chişinău, 30 ianuarie 2006).
